Lacurile Plitvice, un mic paradis terestru. Patru anotimpuri si o simfonie de culori

Inclus in patrimoniul UNESCO, parcul Plitvice primeste anual aproximativ un milion de vizitatori. Turistii sunt atrasi aici de opera continua a naturii, care modeleaza fara incetare relieful calcaros. Ceea ce a iesit din "mainile" naturii, o salba lacuri si cascade, scaldate de soare in culori si nuante aproape ireale este pus foarte bine in valoare de croati, care au amenajat la "milimetru" zona. 

Sub razele soarelui, calcarul de pe fundul lacurilor ia nuante de turcoaz

 

Sunt destul de greu de descris in cuvinte peisajele de aici, create in „jurul” celor 16 lacuri care comunica intre ele, prin revarsari spectaculoase in zeci de cascade. Caderile de apa au inaltimi cuprinse intre 2 si 72 de metri, cea mai mare dintre ele fiind Plitvica, din imediata apropiere a portii numarul 1, cea mai indicata pentru a porni excursia. Trebuie amintit ca sunt cinci trasee diferite care pot fi urmate de turisti, in functie de timpul avut la dispozitie, de conditia fizica sau de dorinta de a exploata zona. 

Daca nu aveti decat o zi la dispozitie, trebuie sa stiti ca este spectaculos traseul care include transportul cu vaporasul pe cel mai mare lac din rezervatie, Jezero Kozjak. 

Iubitorii de drumetii montane se vor simti in largul lor aici, ca sa nu mai vorbim de pasionatii de geologie, mai ales ca in parcul National exista si cateva pesteri care pot fi vizitate. Cei mai comozi au la dispozitie si un trenulet, al carui traseu nu acopera insa nici pe departe obiectivele care trebuie vizitate odata ajunsi aici. Indiferent de traseul ales, pretul de intrare in rezervatie este de 110 kuna (aproximativ 15 euro) de persoana adulta in varf de sezon, orarul de functionare fiind 8.00-17.00.

Mergand pe pontoanele de la Plitvice ai impresia ca plutesti pe apa, atat de bine sunt realizate micile pontoane si atat de bine este gandita este amplasarea podurilor infipte pe piloni in apa lacurilor. Podetele de lemn, care te conduc pana foarte aproape de cascade sau pana in mijlocul lacurilor par atat de naturale incat par ca sunt infipte pe fundul apei inca din vremea facerii lacurilor Plitvice. Nimic nu este astfel fortat de mana omului, toata zona isi patreaza o oarecare aura de salbaticie, desi este controlata "la sange". Spre deosebire de padurile, lacurile, marea, Delta si oricare alte zone de interes din Romania, la Plitvice nu o sa vezi nici macar un petec de hartie sau un capac de sticla de plastic aruncat aiurea, iar de mucuri de tigara sa nu mai vorbim. In plin sezon estival esti obligat insa sa mergi in sir indian pe pontoane, aglomeratia fiind cea mai deranjanta la casa de bilete, unde coada de turisti pare interminabila in soarele insistent. 

 

Mergand pe podetele umbrite, nu poti trece cu vederea bogatia de nuante ale apei lacurilor Plitvice, pornind de la cele de verde la albastru sau argintiu, in care se oglindesc padurile de brad, fag, pini si stejari. In lipsa acestor paduri, barierele de calcar formate in mii de ani intre lacuri ar putea fi distruse imediat de forta apelor, iar ecosistemul locului distrus. Barierele calcaroase, formate in ultimii 4.000 de ani de aluviunile si de formatiuni vegetale, cresc cu aproximativ 3 centimetri pe an, pot disparea imediat sub presiunea apei. Apele lacurilor Plitvice sunt populate de multi pesti, de rate, insa atentie: atat pescuitul cat si inotul sunt interzise.

Suntem in siguranta! Pescuitul e interzis :)

 

Malul calcaros si alb al raurilor si lacurilor din rezervatia naturala se sedimenteaza imperceptibil dar sigur, iar albastrul turcoaz al apei reflectat de razele soarelui a devenit un simbol al locului, mai ales prin contastul cu verdele crud al padurii si cu albastrul curat al cerului.

Sub stapanierea miilor de nuante ale toamnei

*Taxa de intrare in parc include transportul cu autobuzul in interiorul parcului si  plimbarea cu "feribotul" electric. Se pot cumpara bilete pentru o zi sau pentru maxim doua zile.
*Trebuie amintit ca acest mic paradis terestru, cu ale sale cateva grote subterane, nu a fost ocolit in timp de tragedii. Nu au trecut nici 20 de ani de la ultima fila de istorie sangeroasa a zonei, din care sunt de aminti cei patru ani de dominatie sarba. Parcul natural Plitvice a fost renovat in totalitate de croati in doar trei ani, astfel incat acum nimic nu mai aminteste de dezastrul de aici, decat poate manualele de istorie. 

*Va puteti caza chiar in interiorul parcului, in cele trei hoteluri situate langa intrarea numarul 2. In zona mult mai convenabile sunt pensiunile agroturistice, la tarife care pornesc de la 25 de euro camera pe noapte, in varf de sezon.

Primavara in nuante reci

Vara, locul este plin de turisti

 

*Unul dintre cele mai bune si ieftine restaurante din zona este Degenija, unde puteti incerca diverse preparate traditionale.

*Parcul este deschis tot timpul anului, iarna putand fi practicat, in apropierea sa, si schiul.

Cel mai mare lac, Jezero Kozjak

 Opt parcuri nationale 

*Parcul National al Lacurilor Plitvice a intrat in patrimoniul UNESCO in 1978, dupa ce a fost luat sub protectia guvernului in 1949.

*Din cei 294 de km patrati de arie protejata, aproximativ 220 de hectare sunt acoperite cu lacuri, care totalizeaza 8 kilometri lungime.

*Parcul National Plitvice este cel mai vechi din cele opt astfel de rezervatii naturale ale Croatiei, aici traind peste 1.200 de specii de plante, din care 75 sunt endemice. 

*In Croatia mai sunt Parcurile nationale al insulelor Brioni, Parcul National al insulelor Kornati, Mljet-Meleda, Veebit, Paklenika, Risnjak si nu in ultimul rand parcul national al fluviului Krka, cu peisaje ce aduc cu cele din Plitvice.

 

Prietenie de-o vara

Multumesc ca imi cititi materialele!